mTOR (mammalian target of rapamycin) este o enzimă (serin/treonin protein kinază) implicată în multe dintre procesele asociate îmbătrânirii, inclusiv senescența celulară, răspunsul imun, reglarea celulelor stem, autofagia, funcțiile mitocondriale și homeostazia proteinelor (proteostazia). Astfel, mai multe studii au arătat că activitatea mTOR influențează și speranța de viață, dar și de sănătate.

Rolul central al enzimei mTOR în reglarea speranței de viață a fost atribuit, în parte, funcției sale de senzor de nutrienți. Astfel, se crede că supresia axei mTOR ar fi unul dintre mecanismele prin care restricția alimentară prelungește viața și întârzie apariția patologiilor asociate îmbătrânirii.

„Restricția alimentară încorporează atât conceptul clasic de restricție calorică, în care aportul energetic total este redus de obicei cu 20-40%, cât și restricția unor nutrienți specifici sau restricționarea alimentației pentru anumite intervale de timp, așa-numitul post intermitent. Întrucât restricția calorică nu este foarte ușor de transpus în studii clinice, au fost testate strategiile alternative de restricționare a anumitor nutrienți. În aceste abordări, aportul unor macronutrienți specifici a fost limitat, fără o reducere a aportului caloric total”, a explicat Adina Rusu, ND Coordonator în cadrul Nutriprof.

Astfel, restricțiile unor nutrienți specifici par să îmbunătățească sănătatea pe parcursul îmbătrânirii, una dintre cele mai eficiente intervenții fiind reducerea aportului de proteine sau de aminoacizi (restricția proteică sau PR). Astfel, studiile au arătat că restricția proteică extinde atât durata de viață, cât și durata sănătății, fiind asociată și cu reducerea riscului de cancer, de diabet și a mortalității generale.

În unele cazuri, doar restricționarea unui singur aminoacid, cum ar fi metionina sau triptofanul, a putut provoca aceste efecte. În plus față de privarea de metionină, restricția leucinei și a altor aminoacizi cu lanț ramificat – BCAA (izoleucină și valină) a îmbunătățit sănătatea metabolică (cum ar fi o toleranță mai bună la glucoză și reducerea masei grase) atât în cazul unei greutăți corporale normale, cât și în caz de obezitate.

Calea mTOR – Explicația pentru faptul că bărbații trăiesc mai puțin?

La bărbați, hipertrofia musculară și masivitatea corporală sunt repere ale masculinității. Creșterea celulară și hipertrofia sunt stimulate de calea de semnalizare intracelulară mTOR. Insulina, factorii de creștere, aminoacizii, lipoproteinele, glucoza și testosteronul activează calea mTOR. La rândul său, calea mTOR stimulează sinteza proteinelor și creșterea dimensiunii celulelor. Hipertrofia mușchilor scheletici, de exemplu, depinde de calea mTOR. În plus, inhibarea căii mTOR scade nivelul de testosteron și spermatogeneza. Astfel, activarea mTOR poate oferi un avantaj selectiv bărbaților tineri. 

Pe de altă parte, calea mTOR este implicată în patogeneza bolilor legate de vârstă, cum ar fi ateroscleroza, neurodegenerarea, cancerul, care sunt manifestări ale îmbătrânirii. Astfel, supraactivarea căii mTOR poate oferi un avantaj (hipertrofie musculară, niveluri ridicate de testosteron și spermatogeneză ridicată) la începutul vieții, cu prețul îmbătrânirii accelerate mai târziu în viață.

„Scopul ar trebui să fie nu doar creșterea speranței de viață, ci și creșterea așa-numitei speranțe de sănătate. În ceea ce privește calea mTOR, soluția ar putea să existe în echilibrarea aportului de proteine și nu în extreme, precum și în asocierea corectă a surselor de proteină astfel încât să fie evitat excesul aminoacizilor care pot activa această enzimă”, a conchis ND Adina Rusu.