Termenul de „intoleranță” alimentară este utilizat pentru a descrie o varietate mare de reacții adverse la alimente. Astfel, printre simptomele care pot apărea după consumul anumitor alimente amintim: durerile abdominale, balonare, flatulență, diaree, urticarie, ulcerații la nivelul mucoasei bucale sau chiar dureri de cap.

Intoleranțele alimentare sunt, de multe ori, confundate cu alergiile. Intoleranțele alimentare implică sistemul digestiv, în timp ce alergiile implică sistemul imun. Spre deosebire de alergiile IgE mediate, intoleranțele alimentare (cu excepția reacțiilor la sulfiți sau benzoat) nu cauzează anafilaxie (reacție alergică severă), care poate pune în pericol viața.

Alergiile non-IgE mediate sunt denumite uneori intoleranțe alimentare, dar și aceste afecțiuni implică reacții imune, prin urmare sunt diferite de adevăratele intoleranțe alimentare.

În cadrul intoleranțelor alimentare sunt incluse:

• Afecțiuni metabolice, cum ar fi intoleranța la lactoză (deficiență enzimatică) și malabsorbția carbohidraților (inclusiv fructoza, poliolii, sucroza).
• Reacții farmacologice la componente alimentare cum ar fi cafeina, glutamatul monosodic (MSG) sau alte chimicale care apar în mod natural în alimente (salicilați sau amine).
• Reacții toxice (pot apărea la consumul de pește).
• Reacții adverse la conservanți artificiali cum ar fi sulfiții (utilizați, de exemplu, la fructele uscate) și benzoații (adesea utilizați în băuturile răcoritoare).

Substanțe care apar în mod natural în alimente pot cauza intoleranțe alimentare:

Intoleranța la lactoză este un exemplu de deficiență enzimatică ce apare în cazul persoanelor care fie s-au născut, fie dobândesc o capacitate redusă de a sintetiza lactaza, enzima necesară pentru digestia lactozei din lapte și din alte produse lactate. În cazul acestei afecțiuni pot apărea simptome precum balonare, flatulență, dureri abdominale și diaree, după consumul de lactate.

Glutamatul monosodic (MSG, aditiv cu numărul 621 și 625) a fost izolat pentru prima dată din alge, în 1908, de un chimist japonez. Glutamatul apare în mod natural și în alte alimente precul brânza Camembert, brânza Parmesan, roșii, sosul de soia și ciuperci.

Aminele vasoactive precum tiramina, serotonina și histamina pot declanșa migrene la indivizii susceptibili. Aceste substanțe se găsesc în mod natural în ananas, banane, vin roșu, avocado, ciocolată, citrice și brânzeturile maturate. Aceste amine pot acționa direct asupra vaselor mici de sânge și pot cauza migrene sau congestie nazală.

Salicilații sunt compuși cu structură asemănătoare cu aspirina, ce apar în mod natural într-o mare varietate de condimente, precum și în fructe sau legume. Reacțiile la salicilați sunt mai frecvente decât la coloranții și la conservanții artificiali.

Toxinele pot cauza reacții severe. Contaminarea alimentelor cu microorganisme sau produșii ce pot apărea în urma degradării alimentelor pot cauza intoxicații alimentare. De exemplu, anumite specii de pești, atunci când sunt depozitate incorect, pot face ca barteriile din intestinul lor să transforme histidina în histamină, ducând la reacții asemănătoare cu cele apărute în cazul alergiilor.

Iritanții. Cafeina și curry sunt iritanți ai intestinului subțire și pot cauza indigestie în cazul unor persoane.