Nutriția și funcția intestinală sunt strâns interconectate. Rolul major al intestinului este să digere și să absoarbă nutrienții pentru a menține viața. În consecință, afecțiunile gastrointestinale conduc, în mod uzual, la malnutriție și la o creștere a morbidității și a mortalității. De exemplu, studiile au arătat că 50-70% dintre pacienții cu boală Crohn au deficit ponderal și 75% dintre adolescenții cu această afecțiune au întârziere de creștere. Pe de altă parte, malnutriția cronică afectează funcțiile digestivă și de absorbție întrucât nutrienții din alimente constituie și hrana, „cărămizile” din care se construiesc celulele peretelui intestinal și enzimele digestive.
De exemplu, studii recente au arătat că o scădere în greutate mai mare de 30% ce poate apărea în multe afecțiuni a fost asociată cu o reducere a secreției enzimatice pancreatice de peste 80%, de atrofia vililor intestinali și de afectarea absorbției carbohidraților și grăsimilor.
De asemenea, anumiți nutrienți pot induce apariția unei afecțiuni, cum ar fi enteropatia glutenică, în timp ce alți constituenți alimentari, precum fibrele, amidonul rezistent, acizii grași cu lanț scurt, glutamina sau uleiul de pește, previn apariția unor afecțiuni precum diverticulita, colita ulcerativă sau carcinomul de colon.
În concluzie, nutriția are atât rol de suport cât și terapeutic în managementul afecțiunilor gastro-intestinale cronice.
Dintre afecțiunile în cazul cărora regimul alimentar este esențial, amintim:
- reflux gastro-esofagian;
- esofagite;
- gastrite si ulcer gastric;
- ulcer duodenal;
- constipatie;
- diaree;
- boala celiaca;
- sindromul colonului iritabil;
- afectiuni ale ficatului, pancreasului, vezicii biliare;