Lactaza este o enzimă care hidrolizează lactoza în zaharurile componente: glucoza și galactoza. Acest proces chimic permite intestinului să absoarbă carbohidratul din lapte – proces important în mod deosebit la nou-născuți. Cei mai mulți nou-născuți au o concentrație crescută a lactazei, dar aceasta tinde să scadă după întreruperea alăptării. Acest fenomen se manifestă în grade diferite în diferite populații și poate avea drept consecință malabsorbția lactozei.
Malabsorbția lactozei apare atunci când lactoza nehidrolizată trece prin intestin, fără să fie absorbită, devenind substrat bacterial în colon, cauzând, în mod frecvent, diaree osmotică. Atunci când malabsorbția lactozei este însoțită de simptome este denumită intoleranță la lactoză.
În funcție de cantitatea de lactoză ingerată și de activitatea lactazei, persoanele cu malabsorbția lactozei pot experimenta simptome gastrointestinale, cum ar fi: diaree, flatulență, greață, distensie și/sau durere abdominală, precum și multe simptome sistemice, cum ar fi migrena.
Bacteriile de la nivelul colonului produc hidrogen în urma fermentației carbohidraților. În colon, bacteriile pot face acest lucru doar atunci când carbohidrații din alimente nu sunt absorbiți la nivelul intestinului subțire și ajung nedigerate la nivelul colonului. Deși, o parte din hidrogen este eliminat sub formă de flatulență, iar altă parte din hidrogen întră în constituția altor molecule cum ar fi derivați cu sulf, acetați sau acizi grași cu lanț scurt, cea mai mare parte a hidrogenului de la nivelul colonului este absorbită prin peretele intestinal și trece în fluxul sanguin.
De aici, gazul este transportat către plămâni, trecând apoi în căile respiratorii, fiind ulterior expirat. Singura sursă de hidrogen din respirație poate fi doar fermentația bacteriană intestinală. Cantitatea de hidrogen din aerul expirat poate fi cu ușurință măsurat prin testul hidrogenului din aerul expirat.
Pregătirea pentru testarea hidrogenului din aerul expirat
• Nu se recomandă consumul de antibiotice cu 4 săptămâni înainte de test;
• Este contraindicat consumul de alimente cu digestie lentă (fasole, tărâțe, cereale integrale) cu 24h înainte de test, fiind recomandată o alimentație săracă în fibre;
• Nu se recomandă suplimentele cu fibre sau laxativele cu 24h înainte de test;
• Testul se va face pe nemâncate (la 12h de la ultima masă);
• Pacienții nu vor fuma și nu vor dormi cu 2 ore înainte de test.