La nivelul organismului uman, iodul este absorbit în stomac și în intestinul subțire, este preluat apoi de glanda tiroidă, fiind stocat în celulele foliculare de la acest nivel.
La nivelul glandei tiroide, iodul are rol esențial și participă la formarea hormonilor tiroidieni, astfel:
– MIT și DIT, printr-o reacție de cuplare, formează hormonii tiroxina (T4) și triiodotironina (T3).
Astfel, iodul este un microelement esențial în nutriția umană, în principal ca urmare a rolului său în sinteza hormonilor tiroidieni. Mai mult, atât T4, cât și T3 sunt implicați în reglarea proceselor metabolice din organismul uman și sunt responsabili pentru dezvoltarea optimă a sistemului nervos.
Iodul are și rol de antioxidant, protejând împotriva inflamației și a cancerului. Deficiențele de iod reprezintă o problemă globală și sunt reflectate de o concentrație urinară de iod (UIC) < 100 µg/zi. Deficitul de iod este prevalent în estul bazinului Mediteranean, în Asia, în estul Europei și în Africa, în timp ce un deficit moderat de iod a fost observat în Australia, Maria Britanie și Noua Zeelandă, precum și în grupuri specifice, cum ar fi veganii și vegetarienii. Aportul adecvat de iod este esențial pentru femeile însărcinate, întrucât deficitul de iod reprezintă prima cauză de retard mental la copii. Încă din 1993, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și UNICEF au recomandat iodarea universală a sării.
Surse de Iod și necesar zilnic
Iodul este absorbit în proporție de 90% în stomac și duoden, fiind preluat, în principal, din sarea fortificată, dar și din alte surse, precum peștele, fructele de mare, produsele lactate, apa, ouăle, broccoli, păstăile și spanacul.
O alimentație deficitară în iod poate duce la retard mental, hipotiroidism, anomalii congenitale, IQ scăzut, în timp ce excesul poate duce la hipertiroidism indus de iod. Prin urmare, un aport adecvat de iod de 150 mg/zi pentru adulți, 120 mg/zi pentru copii și 250 mg/zi pentru femeile însărcinate este esențial pentru buna funcționare a glandei tiroide.
Riscul de deficit de iod poate fi crescut și când sunt eliminate anumite grupe de alimente, cum ar fi lactatele. Mai mult, dietele cu un aport scăzut de sare sau cele bazate pe plante pot fi asociate cu un deficit de iod ca urmare a eliminării/reducerii aportului de sare și a produselor de origine animală.
Consecințele deficitului de iod asupra sănătății
Deficitul de iod afectează sănătatea, indiferent de vârstă. La adulți, deficitul de iod este asociat cu afectarea funcției mentale, scăderea eficienței intelectuale, gușă și hipotiroidism. La copii și adolescenți, deficitul de iod a fost asociat cu retard mental și de creștere.
Deficitul de iod și cancerul de sân
Relația cauză – efect dintre deficitul de iod, afectarea funcției tiroidei și cancerul de sân a fost observată de peste 100 de ani. Iodul este absorbit la nivelul țesutului glandular mamar, având rolul de a promova dezvoltarea normală a țesutului. Astfel, studiile au demonstrat rolul iodului ca agent antioxidant în glanda mamară. Mai mult, numeroase studii au demonstrat asocierea dintre hipotiroidism, în special de cauză autoimună, și cancerul de sân.
Deficitul de iod în sarcină
În cazul femeilor însărcinate, nu doar deficitul sever, ci și deficitul moderat ar putea avea consecințe importante. Astfel, studiile au arătat că deficitul moderat de iod este asociat cu reducerea scorului IQ la copii, în special dacă deficitul apare în primul trimestru de sarcină. Mai mult, deficitul de iod poate cauza avort spontan, dizabilități congenitale, afectarea dezvoltării creierului fătului și creșterea mortalității perinatale.
În România…
Prin H.G. nr. 568/2002, în România a fost interzisă comercializarea sării neiodate, iar populația trebuie să consume exclusiv sare iodată, direct sau indirect, prin orice aliment procesat în țară. [„În România, în alimentația oamenilor, se utilizează numai sarea iodată” (art. 3, alin. 1)]
Ulterior, prin H.G. nr. 1.904/2006, s-a stabilit că „…în industria alimentară utilizarea sării iodate este opţională, cu excepţia fabricării pâinii şi a produselor de panificaţie.”
În concluzie…
Evitați consumul excesiv de alimente procesate și evitați-le pe cele ultra-procesate deoarece conțin o cantitate mare de sare, dar fără să aducă organismului și cantitatea corespunzătoare de iod. Gătiți cât mai mult acasă și utilizați la prepararea alimentelor sare iodată. Desigur, nu în exces!